Cand va fi gata un vaccin anti-COVID 19?

Izbucnirea SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, reprezintă o provocare fără precedent pentru economii și societăți. Vaccinurile sigure și eficiente care asigură imunitate populațiilor și tratamente eficiente pentru cei infectați care dezvoltă simptome ale COVID-19, sunt singurele soluții pe termen lung care vor permite societăților și economiilor să revină la viața normală, fără pierderi de viață.

Cu toate că efortul de cercetare și dezvoltare până acum a fost impresionant, multe obstacole trebuie totuși eliminate, înainte ca vaccinul și tratamentele să fie disponibile pe scară largă. Cooperarea internațională este esențială pentru a accelera progresul și trebuie concentrat pe pregătirea capacității de producție și logistică, precum și condițiile pentru ca aceste inovații să fie accesibile și accesibile pentru populațiile din întreaga lume. De la izbucnirea globală a epidemiei la începutul anului 2020, o gamă largă de cercetători, susținuți de finanțatori publici și privați, s-au grăbit să accelereze cercetarea și dezvoltarea cu privire la vaccinuri și tratamente. Drept urmare, cercetările pre-clinice și studiile clinice au crescut semnificativ. Sute de studii clinice au fost înregistrate de la începutul anului 2020. Testarea multor abordări diferite poate crește șansele ca cel puțin unul, sau câteva molecule să aibă succes. Cu toate acestea, o prea mare experimentare necoordonată și o lipsă de respectare a standardelor comune în cercetare nu reprezintă doar o pierdere de resurse și timp, legând cercetătorii și pacienții în studiile clinice care nu sunt concludente, ci pot împiedica generarea de dovezi solide care să stăpânească cunoștințele medicale.

 

De ce este atât de complicat să produci un vaccin într-un timp așa de scurt?

Cu atâtea metode de a obține un vaccin, am crede că sunt mari șanse să obținem unul foarte rapid. Doar că problema cea mai mare cu vaccinurile este că ele sunt create pentru persoane sănătoase. Din acest motiv, instituțiile care autorizează folosirea unor vaccinuri cer ca acestea să treacă prin numeroase teste, care durează câțiva ani. Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România puteți găsi legislația în vigoare cu privire la toate etapele unui studiu clinic.

Mai întâi, se fac teste pe celule și pe animale. Abia după ce acestea arată că vaccinurile sunt sigure pentru administrarea la om, se trece la testele clinice, care implică mai multe faze:

• Faza 1 verifică siguranța. Testarea se face pe câțiva zeci de subiecți sănătoși, pentru a vedea cum funcționează vaccinul și dacă apar efecte secundare. De regulă, durează câteva luni.
• Faza 2 testează eficiența. Implică câteva sute de pacienți și teste randomizate, în care o parte dintre subiecți primesc vaccinul și ceilalți un placebo. Majoritatea testelor sunt dublu-orb, adică pacienții și cercetătorii nu știu cine primește vaccin și cine nu. Această fază durează de la câteva luni la doi ani.
• Faza 3 testează eficiența în condiții reale. Implică sute de persoane aflate în mai multe locuri în care este prezentă boala. Dacă vaccinul își păstrează siguranța și eficacitatea pe o perioadă lungă de timp, va fi aprobat pentru utilizare pe scară largă. Evident, e vorba de câțiva ani de teste.

Ultima fază se referă la monitorizarea constantă a vaccinului produs, pentru orice efecte adverse sau probleme create.

Mai întâi, iată cum funcționează un vaccin

Atunci când corpul uman este invadat de o bacterie sau un virus, sistemul imunitar se activează și produce un răspuns imun, adică sunt create celule care atacă microorganismele patogene. Odată boala învinsă, corpul poate dobândi imunitate datorită unor celulele de memorie. La o eventuală reapariție a microorganismului patogen, acestea vor spune corpului cum să reacționeze.

Vaccinurile încearcă să creeze acest răspuns imunitar fără a intra în contact cu microbii. Răspunsul imun poate fi dobândit în mai multe feluri, în funcție de tipul vaccinului:

Vaccinuri care conțin microorganisme vii atenuate. Se folosește o versiune a agentului patogen care nu poate provoca boala. Este extrem de eficient, dar nu poate fi administrat persoanelor cu imunitate scăzută. Exemple: vaccinurile pentru rujeolă sau febră galbenă.

Vaccinuri care conțin microorganisme inactivate. Virușii sau bacteriile sunt ucise, în prealabil, prin diferite metode. Problema e că nu obții în toate cazurile imunitate pe termen lung. Exemple: poliomielită.

Vaccinuri care conțin subunități ale microorganismelor patogene, cum ar fi toxine inactivate sau proteine din componența atacatorului. Exemple: tetanos sau hepatita B.

 

Cursa pentru un vaccin anti-COVID

În momentul de față, 29 de vaccinuri se află în diferite faze de testare.Să faci lumină în această cursă e complicat. Și pentru că între momentul trecerii la o nouă fază a testării și cel al publicării rezultatelor de la fazele precedente e adesea o diferență – durează să scrii o lucrare științifică – companiile încearcă să-și crească vizibilitatea și accesul la resurse dând comunicate care de care mai încurajatoare. Iată însă cum stăm în acest moment:

• Vaccinul ChAdOx1 al celor de la Universitatea Oxford, folosește ca vector un adenovirus de la cimpanzei. Englezii au început o colaborare cu AstraZeneca, care a început producția fără să mai aștepte rezultatele, iar vaccinul a fost redenumit AZD1222. Ei au început în paralel faza I și faza II, în aprilie, și au trecut rapid la fazele II și III. Rezultatele pe maimuțe rhesus, publicate în mai, au fost însă controversate. Testele pentru a treia fază au loc în Brazilia și Africa de Sud. Este unul dintre vaccinurile susținute de Operațiunea Warp Speed, prin care guvernul american finanțează vaccinurile promițătoare.

Rezultate încurajatoare obținute în faza I/II a testelor au fost publicate într-un studiu preliminar. Acesta arată că vaccinul e sigur și determină un răspuns imun. Producătorii speră să poată avea un „vaccin de urgență” în octombrie.

• Vaccinul PiCoVacc (CoronaVac) este un vaccin bazat pe coronavirus inactivat, o metodă clasică și verificată este dezvoltat de compania chineză Sinovac, în colaborare cu americanii de la Dynavax. Până acum însă, e clar doar că acest vaccin e eficient pe animale – tot maimuțe rhesus. Și acest vaccin a ajuns în faza a III-a a testelor, care se desfășoară în Brazilia.
• Un alt vaccin-candidat bazat pe coronavirus inactivat este produs de compania Sinopharm în colaborare cu institutele de cercetare din Beijing și Wuhan. Compania a decis să efectueze două teste clinice în paralel pentru acest vaccin. Studiul a ajuns în faza a treia de testare care se desfașoară în Emiratele Arabe Unite, în Abu Dhabi. Compania a anunțat de curând faptul că a încheiat lucrările la laboratorul din Wuhan care poate produce 100 de milioane de doze/an.
• Vaccinul mRNA1273 produs de compania Moderna, este un vaccin bazat pe ARN modificat (mRNA), o tehnică atât de nouă încât până în prezent niciun vaccin de acest tip nu a ajuns în a treia fază a testelor. Rezultatele parțiale ale primei faze care au arătat că vaccinul are potențial au fost anunțate printr-un comunicat de presa.Faza a treia a studiului a început pe 27 iulie și va fi testat în Statele Unite ale Americii pe 30.000 de persoane.
• Vaccinul BNT162 este tot un vaccin bazat pe ARN modificat dezvoltat de compania germană BioNTech în colaborare cu Fudan în China și Pfizer în restul lumii. Conform unui preprint publicat la începutul lui iulie, rezultatele sunt încurajatoare astfel că a fost anuntata începerea testării la nivel global pe data de 27 iulie.
• Vaccinul Ad5-nCoV creat de compania CanSino din China, folosește ca vector un adenovirus tip-5, care este combinat cu ADN-ul unei proteine din coronavirus pentru a învăța corpul să răspundă la pericolul reprezentat de SARS-CoV-2. Deși aceste tipuri de vaccinuri bazate pe adenovirusuri au fost studiate de mult, pentru diverse boli, nu au fost folosite până acum în practică. Compania a publicat rezultate pozitive ale primei faze de testare cât și a celei de-a doua, astfel că vaccinul a fost aprobat pentru utilizarea de către armata chineză.
• Vaccinul NVX CoV2373 produs de compania americană Novavax este un vaccin bazat pe subunități proteice, atât cu adjuvantul Matrix-M cât și fără. Și acest vaccin a fost introdus în Operațiunea Warp Speed,ceea ce înseamnă că prima sută de milioane de doze va rămâne în SUA.

Alte 140 de companii din întreaga lume lucrează la dezvoltarea unor vaccinuri anti COVID-19, iar Organizația Mondială a Sănătății a centralizat aceste eforturi. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătații a creat portretul-robot al vaccinului ideal, care în cazul unei epidemii să fie folosit pentru imunizarea persoanelor împotriva COVID-19, în conjuncție cu alte măsuri.

În mod ideal vaccinul ar trebui să:

• Nu aibă contraindicații
• Să poată fi administrat la orice vârsta, inclusiv pentru femei însărcinate și lăuze
• Să fie sigur. Sunt acceptate doar reacții adverse minore.
• Să aibă o eficacitate de 70% din populație, cu rezultate certe la persoanele în vârstă. În timpul unei epidemii, să asigure imunitate rapid (în maximum două săptămâni). Pe termen lung, timpul în care se instalează imunitatea e mai puțin important.
• Să fie administrat într-o singură doză și să aibă nevoie de reînnoire după un an sau mai mult.
• Să ofere protecție măcar pentru un an.
• Să fie administat ușor în timpul unei pandemii.Pe termen lung se acceptă orice formă de administrare.
• Să reziste și să fie stabil la temperaturi cât mai ridicate.
• Să fie disponibil în doze-multiple pentru campanii de vaccinare. Pe termen lung sunt acceptate și monodoze. O doză ar trebui să aibă până la 0.5 ml.

 

 

Sursa foto: aici, aici, aici

 

###

Pentru mai multe informatii nu ezitati sa ne scrieti